am deschis ochii...
din pori şi buze
ne curgea abundent albastru
(trăsesem probabil cerul adînc, în plămîni)
sub noi iarba
ne asculta inimile
încolăcite de acelaşi şarpe,
sîsîind
într-o mînă ţineam coapsa udă a rîului
în cealaltă coapsa albă a lunii
între ele pămîntul se rotea încet
ca o linguriţă de argint
în ceaiul cu miere
am închis ochii...
(undeva greierii-şi chemau aproape noaptea)
restul
a urmat
de la sine
2 comments:
You already know I love the poetry of the lower lip, here is my favourite part of this one:
"... pămîntul se rotea încet
ca o linguriţă de argint
în ceaiul cu miere"
I love the image and the link you created here.
:)...may we all have a lower lip of our own...and an earth spinning in our cups...Amen
xx
Post a Comment