Sunday, October 20, 2013

a.m.

dezlipeşte-ţi frunzele de pe nas, cască lung
 unge-ţi încheieturile cu bale de melc
şi fă-mi un ceai cu lămîie si miere
întinde-mi turturele pe sîrmă şi lasă-le să-şi fîlfîie trilul degeaba
în ochiul meu trîntor, nemişcător

prosteşte-mă cu o veste bună , scurtă, neadevarată
cu o orhidee înflorită în şanţ, cu un val nespart de ţărm
 încuie uşa şi-nghite cheia ca pe-o felie de măr
dă-te aproape, aici, pe pat,  lîngă mine

aşază-mi un şal din caşmir pe umeri
o mînă de bărbat pe genunchi
şi citeşte-mi un articol banal din ziarul de ieri
lumea e un demon rătăcit prin coridoarele raiului
cîţi morti, atîţia vii, şi-o singura ramă
din care trebuie să zîmbim cu toţii

pune-mi un Bach
lasă-mi draperiile trase ca un capac de cosciug
nu-mi arăta ceasul cu limba, nu-mi scoate capul din căpiţa cu nori
şi nu mă întreba ce-am facut aseară

dimineaţo, de nu mă laşi să termin poemul ăsta
jur  că mă urc pe tine şi


Sunday, October 13, 2013

I do


do you follow rainbows to the end of the road
and pretend they end there with a screech of the breaks
or perhaps you miss the train and convince yourself that
you were on the wrong platform or you were there just
waving someone goodbye
or do you receive flowers from people you never loved
and your ‘thank you’ is the discorded key of a piano
 in the middle of a concert
do you make someone cry and comforting them is a trembling hand
a surgeon never shows the world
do you etcetera your list of to do’s into a painted oblivion
and never ever want to admit
that your blues are not just a shade of angry skies
do you talk too much so you can never hear
the voice of your loneliness
bouncing of the walls of your room
do you read tones of recommended books  
to help you catch another day
while tomorrow comes and discards you into yesterday
without a word of apology
do you stumble across true love and wish you broke a leg
rather than a heart


do you think this poem is nothing to do with you

Saturday, October 05, 2013

Apucîndu-l de falcă



ridică-te
ridică-te şi umblă îţi zic
ori vrei să fi cărat cu roaba la groapa cu ceilalţi
ce-mi stai chircit între pături cu pumnii la gură
în noptile albe şi reci, ca-n pian clapele
te scoală , blegule bleg
vrei  lapte? struguri? lego?
vrei  trup de bărbat? inimă de copil?
ai tras după tine un tanc peste carne şi oase
şi-acum te culci peste ele
le pipăi, le pupi şi le mîngîi pe cap
hai, mişcă un deget
spală un geam, udă un ficus
fă viaţă în jur
Merde! arăţi ca o ploaie de vară-n găleată
pune-ţi bigudiuri, caută-ţi rujul, fă piruete-n vitrină,
umbră de femeie nebună
ţi-am adus Rumi şi Lulu şi un braţ de buline
degeaba-ţi rozi unghiile cu nasul în zid şi genunchii la piept
degeaba mori, degeaba iubeşti
sufleţel, de n-ai fi al meu aş rîde de tine
pînă mi–ar crăpa faţa