Bukowski on poetry...

Flashback

eu

o iubire ltd

nisip între degete

albastru fără maluri

o lume cu pelicula ruptă

joc de cuvinte în culori rănite

fragmente şi ce le mai poate uni

speranţe cu privirea întreruptă în zbor

inimi înecate în cerneală de tatuat

strigăte prin coridoare fără uşi

crestări de aduceri aminte

un colaj de presimţiri

albastru fără maluri

o piatră rotundă

un gînd

şi tu

Wendy Cope reading for Oxfam

Zombie

I am a zombie

must’ve been taken down by another

(my Mum, my Dad, I can’t remember)

we're all going forward

slowly

dragging our limbs

empty eyed

searching for warm flesh

a cure

or vindication day

the numbness inside

it’s quite pleasant

all I have to do

is feed

follow

feed

follow

they say we’re not alive anymore

like they know!

I feel no different, anyway

About time

e fără cinci

tu dormi

şi inima-ţi pliază visele altfel

trec iubirea printre degete

repede

de cîteva ori

apoi o înfăşor şi pun ghemul la loc

mîine ziua va începe la şi-un sfert

fără noi

cu o ploaie obscenă

într-o cameră cu albastru, tavan şi tăcere

pînă la primăvară mai sînt

două jumătăţi de minut

şi-un cocor

trezeşte-te

sărută-mi palma

linia vieţii îţi va spune

unde trăiesc

Frig

e frig înăuntru

mi-au îngheţat colţurile sufletului

pentru că persoana

care de obicei face focul

în inima mea

şi-a dat demisia

şi-a plecat

să încălzească

o altă inimă

am încercat să înteţesc flăcările

aşa cum am putut

cu îmbrătişări uscate de timp

cu ghemotoace de

cuvinte nespuse

dar focul s-a făcut

din ce în ce

mai mic

şi s-a

stins

Polaritate

inima mea

a devenit un organ inert

un fel de apendice necesar supravieţuirii

nu mai tresare la nimic

bate monoton

ca pendula din hol

fără să-i pese de

culoare, viaţă sau poezie

stă cu ochii holbaţi pe geam

şi numără încet zilele

la început am ignorat simptomele

şi mi-am zis că plouă prea mult

apoi am urmărit-o cu coada ochiului

şi i-am văzut atriile pline cu lacrimi

doctorii mi-au spus că ECG-ul e bun

dar că are ceva probleme cu polaritatea

la nord, îi e frig

la sud, îi e dor

nu mai înţeleg nimic

creierul a trebuit să preia nişte funcţii vitale

iubirile au devenit raţionale

patimile au fost domolite

iar dorinţa arde la foc economic

uneori visez că inima mea

funcţionează normal

că o ţin în căuş de palmă

ca altădată

jumate mie - jumate ţie

mă inund de lumină şi rîd iar in hohote

dar mă trezesc

şi mi-ar părea rău

dar n-am cu ce

Shallow

I conquered you

within your chosen parameters

as requested

I guess tonight

I left spontaneity

in my other purse

don't worry

our love will last forever

and a day

like asbestos

Urbană

3.00 am

o maşină claxonează

oraşul se-ntoarce pe partea cealaltă dezvelindu-şi

spatele spre periferii

străzile-i sînt mai grele acum

cerşetorii adună multe cartoane noaptea

printre clădiri curge un zgomot de fond gri,
imposibil de fredonat

uneori miroase a frică

alteori a trufie

precum tura de noapte cerul s-a obişnuit fără stele
întunericul se topeşte subit pe buzele vitrinelor
sub poduri

vîntul aleragă brambura

cu mîinile în buzunare

sub un Jaguar o pisică îşi toarce confident

supremaţia felină

şobolanii din staţia de metrou

visează gunoi de import

în somn totul se desfăşoară în parametri normali

Honestly

arăţi bine

cînd nu ştii că eşti iubit

îţi atîrnă gîndurile în şuviţe rebele

sub frunte

braţele îţi pornesc altfel din trup

mai îngereşte

şi fără să vrei

oftatul ţi-e mult mai sincer

îmi place să te privesc tîrziu

cînd crezi că nu-ţi mai trece nimeni prin suflet

cînd îţi ţii singurătatea aproape de piept

ca fotografia unei femei frumoase

adormi uşor în fotoliu cu luna sub tîmplă

şi visul măsurînd cu precizie

distanţa dintre două puncte fixe pe inimă

plus/ minus o slăbiciune

zilnic

te răsfrîngi în mine din întîmplare

dar ochii mei tac

precum oglinda din hol

War

iubirea noastră e un război civil

la început, cu mîna pe piept, mi-ai declarat o dragoste paşnică

şi respect teritorial

treptat, ţi-ai extins hotarele,

fără permisiune ai cotropit regiuni mari de inimă

şi mi-ai exploatat fără milă

fiecare resursă umană

eu am apelat la serviciile mele secrete,

ţi-am decodificat tăcere după tăcere

pînă cînd toată liniştea de peste noapte

ţi s-a transformat in iad

zilnic îmi interceptezi gînduri noi

ce trec graniţa ilegal

şi zilnic îţi arunc in aer

poduri arcuite spre normalitate

ştiu, vrei să mă anihilezi,
vrei să mă tîrăşti în genunchi, la masa tratativelor
unde va trebui sa capitulez necondiţionat

într-o rochie albă

însă ceea ce nu ai observat

este degetul meu mic

pe butonul roşu

Alternative Ending

Romeo is dead
Juliet gets over it
escapes Paris
goes to Switzerland
opens a bank account
gets a sex change
her name is now Clive
he lives in Brighton
cuts hair and rides his bike on the pier
on Sundays
while stroking his Burmese cat, Mr Kipling,
Clive reads Shakespeare
Romeo and Juliet - his favourite
the final scene
in the Capulets’ chapel - so real and tragic and…
Wait!
these words are stirring something familiar
trapped deep inside him:

“Yea, noise? then I'll be brief. O happy dagger!”

it must be the prawns