Friday, 13

Jason, 

de cînd gestul tău înmănușat m-a oprit

lîngă acest trotuar căptușit cu licheni

mă uit fix în ochii tăi

o mare moartă

în care paragrafele legii înoată 

precum un banc de ton

ești atît de înalt, Jason

încît mă mir cum de epoleții tăi

nu-s acoperiți de zăpadă

tu vrei să știi cine sînt, de unde vin, unde merg

cu cine vorbeam

O, Jason, hai să fugim în Elveția

pe drum îți voi spune cum

moș Crăciun a trecut din nou deasupra Africii

fără să fi fost oprit de niciun copil

tu vrei adevărul meu Jason

și-l scoți din mine precum americanii

pertolul din Kuwait

vocea ta mi-ascunde mîinile la spate

și mă-ntreb tu unde-ți ții cătușele noaptea

soarele mă privește prin insigna ta ca un reflector

într-o cameră fără ferestre

pe lîngă noi traficul șerpuiește

ca o bandă rulantă în fabrica de biscuiți

și prin acest brrm stop brrm stop brrm

stop

numai eu știu, Jason,

cît de frumoase sînt diminețile

fără cozorocul tău aplecat la 45 de grade

peste acest parbriz

...dedicat ofițerului Jason K. de la Poliția Metropolitană din Londra