Thursday, October 22, 2009
Craft
"I call thee, beloved one,
To love me more than anyone
I bind thy heart and soul to me
As I do will, so let it be."
(annonymus)
pana înmuiată în sîngele meu
a picurat pe oglindă ultimul vers
şi gîndul de mîine
nu se va naşte creştin
atunci
aprind luna
deschid Aradia
şi strig cele patru colţuri
minţile se prefac în şerpi ce răscolesc
şi fluturi ce bîntuie
în grotele unde
nici ziua nici noaptea nu se ştiu
acolo te găsesc
cu fruntea în mîini
obrazul tău palid
lipit de faţa întoarsă a lumii
voi pedepsi lumina dăruită
cu întunericul ochilor tăi
şi goală voi dansa cu
glezne zdrelite în cioburile
lacrimilor tale
lichidul vieţii ţi-l voi soarbe direct din inimă
şi bucată cu bucată te voi hrăni jivinelor mele
cu venele voinţei descărnate te voi privi
neputincios si pur
destrămîndu-te-n mine
o ceară căutînd scăpare înaintea focului
otrava şi pumnalul
mă aşteaptă pe masă
alături, un poem cu gust de
dragoste neîncepută
ţi se zbate în glas
şi nu pot împinge sfîrşitul
pînă la capăt
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
This is a great post thanks for writing it
Post a Comment