zilele se tîrau pe de rost
în spatele pleoapelor
obloane
între universul tavanului şi trup
ochiul îţi developa neobosit
aceleaşi filme de arhivă
le rula strîns în imagini
mute, subţiri,
the perfect joint
mai întîi
direct în plămîn
trăgeai adînc traseele privirii
cu efecte din ce în ce mai secundare
şi uitări de sine
apoi fericit
lăsai palmele să decupeze în aer
conturul
de fiecare dată mai imposibil
de aproape
de al ei
2 comments:
ea
de fiecare data mai departe de realitate, ea coborata din imaginatie in imaginatie, naluca sau fata morgana, construita din fumuri si umbre, din sentimente care se ascund in placeri interzise in irealitati si totusi atat de palpabila
she - the ecstasy
he - the addict
the trippy poem - a daily required dose...
:)
multumesc de trecere!
x
Post a Comment