Tuesday, March 03, 2009

Hindsight


dimineaţa asta nu schimbă nimic

eşti acelaşi aeroport spaţios cu
duty free
şi pistă aglomerată
din tine nu voi pleca niciodată uşor
decît cu o moarte în suflet
decolînd cu pleoapele strînse
unghii roase din carne
şi centura vieţii lipindu-mă de-un scaun electric
într-o numărătoare mereu
inversă



s-ar fi putut mult mai rău



aş fi putut rămîne suspendată
în spaţiul traiectoriilor incerte
o amnezie
din care m-aş fi întors zîmbind tuturor
fără să ştiu de ce
un mănunchi de tendinţe spre bine
în comă ireversibilă

desigur

aş fi putut alege calea de mijloc
sigură
pavată cu pietre de compromis solid
un cearşaf mototolit
şi cîteva sticle goale
trăznind a realitate expirată

ori

aş fi putut să-mi pierd
cumpătul
direcţia în sensul giratoriu
răbdarea
cel mai bun prieten
ultimul penny
primul gest de tandreţe
şi momentul


nu


promit să nu desfac acest nod
e tonul continuu/ ascultat cu o speranţă absurdă în
ziua de mîine

5 comments:

lemondegala said...

"din tine nu voi pleca niciodată uşor
decît cu o moarte în suflet
decolînd cu pleoapele strînse
unghii roase din carne"
partea aceasta m-a marcat ca un tatuaj
frumoasa liricitatea zborului, pe mine m-a mutit
si m-a trimis la un altfel de zbor http://www.youtube.com/watch?v=AAeYTC_uY54

Corina said...

:)
da I need a take off!
si o fac in...3 zile!:))
lemondegala, cheers my friend!
kisskiss
xx

prudence said...

nici nu ştii ce de lucruri spui în strofa a doua, nici nu ştii. sau poate chiar ştii, iar asta mă face acum să închid ochii şi să mă gândesc că atunci când scriem avem în noi amintiri din inter-landuri, suspendări despre care, chiar scriind, tăcem.
acolo, în strofa a doua, mă aşez. doar ptr că ştiu ce înseamnă.
greu m-am hotărât să scriu aici. dar, uite, vine el şi momentul când se pot suspenda câteva tăceri.
have a silent night, cory

Marius said...

Corina, cu fiecare poem pe care îl scrii observ o maturitate poetică foarte accentuată, un deep feeling care se simte atunci când citeşti, care are efectul dorit în sufletul cititorului.

Cred că am găsit şi melodia perfectă care merge la fix cu poemul tău:

Yanni - "One man's dream"

Cheers,
Marius

Corina said...

wow, my beautiful people!
nici nu m-am gindit sa va ating exact de acolo de unde mi-a pornit poezia asta...
ela, strofa a doua este poate cea mai la ea acasa si am scris-o fara sa o caut prea mult: the obvious staring me in the face all this time...hmmmm:)
Marius - am pus melodia sugerata si merge peste cuvinte ca o manusa...ma bucur ca a rezonat oarecum in tine...
va multumesc!