Apucîndu-l de falcă

ridică-te

ridică-te şi umblă îţi zic

ori vrei să fi cărat cu roaba la groapa cu ceilalţi

ce-mi stai chircit între pături cu pumnii la gură

în noptile albe şi reci, ca-n pian clapele

te scoală , blegule bleg

vrei  lapte? struguri? lego?

vrei  trup de bărbat? inimă de copil?

ai tras după tine un tanc peste carne şi oase

şi-acum te culci peste ele

le pipăi, le pupi şi le mîngîi pe cap

hai, mişcă un deget

spală un geam, udă un ficus

fă viaţă în jur

Merde! arăţi ca o ploaie de vară-n găleată

pune-ţi bigudiuri, caută-ţi rujul, fă piruete-n vitrină,

umbră de femeie nebună

ţi-am adus Rumi şi Lulu şi un braţ de buline

degeaba-ţi rozi unghiile cu nasul în zid şi genunchii la piept

degeaba mori, degeaba iubeşti

sufleţel, de n-ai fi al meu aş rîde de tine

pînă mi–ar crăpa faţa

Hemoragii

Hemoragii

e smoală cu crini şi pericol iubite

castroane  cu stele se sparg sus de cer

şi palmele noastre alintă cuţite

şi lumea se plimbă cu paşi de-ofiţer

duminica ţipă la vrăbii şi-nghite

plăcinte cu măr, praf de puşcă şi gin

şi lanţuri ne trag înapoi zornăite

şi-n parcuri cresc tei cu miros de pelin

la şoapte ne luăm şi murim din cuvinte

ce nimeni nu ştie cînd/ cum/ cît le-am spus

şi gloanţe de frică ne-aleargă prin minte

şi plîngem cotoare de soare apus

ei rîd şi ne-arată cu mîna-nainte

noi poftim şi tîrîm setea  goală prin spini

şi mă strigi şi te-aud şi tăcerea-i fierbinte

şi aş vrea şi te-ntorci şi-i mereu şi suspini

e linişte-n noapte,-i răpciune iubite

castroane cu stele se sparg sus de cer

şi lumea se culcă pe cant de cuţite

şi inima bate ca un pas de-ofiţer